Acasă » Tu si ceilalti » Când începe viața?

Când începe viața?

Articole

1Nu o să intru acum în dilema momentului concepției, dorite sau nu, la câteva luni de la aceasta, imediat dupa naștere… Las asta pe seama nelămuriților care mai cred că își pot asuma această dilemă și hotărî într-un fel sau altul.

Oare când ne dăm seama că trăim cu adevărat? Când înțelegem că suntem vii, că avem toată viața înainte și putem face ceva cu ea; că merită și e de datoria noastră să îi dăm un țel?

Am auzit multe persoane spunând ”simt că nu îmi trăiesc viața”. Dar oare pe a cui o trăiesc? Ah, că viața lor nu e așa cum și-o doresc…poate. Altele așteaptă să se petreacă “Ceva”, orice, care să le schimbe cursul, să le dea acel sens aparte, care să le facă fericite. De ce oare avem nevoie să se întâmple ceva, să facă altcineva ceva ca noi să ajungem să ne trăim viața? Sau măcar să simțim că facem asta?

Facem multe alegeri în viață, unele înțelepte, altele nu, unele fericite, altele nu; pe unele le regretăm, de altele ne bucurăm. Cele pe care le regretăm ne fac să ne simțim prost, să ne fie rușine de noi, de neștiința noastră, de lipsa noastră de experiență. Încercăm să le uităm, să facem abstracție de ele, fără să ne dăm seama că și ele ne-au fost de ajutor cumva. Poate ne-au dus pe făgașul pe care ne era dat să mergem, pe care îl ocoleam și de la care ne îndepărtasem. Cert este că toate aceste decizii sunt ale noastre, bune sau rele. Și n-avem de ce să ne rușinăm, de cine să ne ascundem. E ca și cum ne-am ascunde de noi înșine. Și știm cu toții că nu putem face cu adevarat asta. E ca și cum am încerca să scăpăm de propria umbră.

Viața fiecăruia începe în momentul în care e conștient de sine și are curajul să și-o trăiască, să și-o asume. Nu cred că exista o vârstă anume când începem să facem asta. Am inventat expresia “m-a luat valul vieții”. Adică am lăsat viața să ne conducă ea pe noi, ca și cum noi am fi fost neputincioși și complet neștiutori, că și cum n-am avea putere, curaj sau dorința să fim și să facem ceva anume.

Dăm vina pe ceilalți că ne-au “făcut” viața, că ne-au spus ce să facem, încotro să o luam dar, de fapt, noi suntem aceia care am acceptat toate astea. Spunem: “dacă nu era ea/el…aș fi ajuns departe”. Oare chiar așa să fie? Chiar poate să ne oprească cineva să ne trăim viața așa cum ne-o dorim?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: