Acasă » Cărți » The Double – Jose Saramago

The Double – Jose Saramago

Articole

7Cine a mai citit ceva scris de Jose Saramago știe la ce să se aștepte. Va ști că are în față o carte grea, care-l va pune pe gânduri, care îl va lua prin învăluire, la început metodic și aproape plictisitor după care-i va întinde o cursă în care va cădea cu siguranță. Pentru că așa sunt cărțile lui Saramago – dacă nu ești atent, pici în cursa lor și îți vor crea dependență. Cărțile lui Saramago sunt genul acela care te atrag mai întâi din cauza titlului care te face curios, iar apoi, după primele pagini în care ești introdus direct într-un labirint, nu îți rămâne altceva de făcut decât să-i cauți ieșirea. Te lași dus de fiecare pagină și citești cu nesaț, până la epuizare, fără să mai iei în seama ceasul sau ce ai avea de făcut.

Din cauza asta, cărțile lui Saramago sunt ”periculoase”. E nevoie să-ți acorzi un timp anume, în care să te poți concentra doar asupra ceea ce citești pentru că Saramago, o dată deschis, nu va mai voi să te împartă cu nimeni, dar nici tu pe el. Este posesiv, atrăgător, tentant, interesant, intrigă și te ține în tensiune până la ultima pagină. Iar cărțile lui Saramago n-au niciodată o ultimă pagină, pentru că ele nu se sfârșesc niciodată. Le porți cu tine în gând și revii la ele iar și iar, fără să te mai lase în pace vreodată. Sunt cărți pe care nu e nevoie și nici nu le mai poți citi încă o dată. O singură dată e îndeajuns! Dacă nu prea mult. Te-au captivat și te vor ține prizonier pe vecie cu ideile lor inedite și nebănuite, cu intrigile, conflictele și luptele care se dau în carte, în mintea personajulor și, implicit, și în mintea ta.

Cu un ton mai degraba naiv, ca de poveste, monoton chiar până la epuizare, te ține la curent, în permanență, cu fiecare gând, gest sau cuvânt al persoanjului principal. Dar, vezi tu cititorule, Saramago n-are niciodată doar un erou principal. Sau, dacă nu ești atent, și ți-am spus că nu îți va da ocazia asta, tu însuți vei deveni personajul principal. Te vei identifica cu el, vei simți ce simte el, vei gândi ce gândește el. Vei încerca să îi anticipezi fiecare gest sau cuvând dar, de cele mai multe ori vei fi dezamăgit de alegerile tale. Pentru că personajele lui Saramago sunt orice altceva decât simple, previzibile și insignifiante, plictisitoare.

The Double – titlu tradus la noi prin ”Omul duplicat” ne face să ne întrebăm: Și dacă există în lumea asta mare încă o persoană ca mine? Identică? Eu ce mă fac? Ce se va întâmpla cu mine dacă o voi descoperi vreodată? Și dacă nu e numai una exact ca mine ci sunt mai multe?

Cu toții vrem să ne simțim unici, deosebiți, fără de pereche. Nu ne luptăm pentru acest drept, ci îl considerăm implicit, ca și cum ni s-ar cuveni prin naștere. Am fost aduși pe lume într-o singură ediție. Exceptând gemenii. Dar în cartea aceasta nu este vorba despre gemeni și nici despre suflete pereche. Este vorba despre ființe pereche. Imagini identice ale unui același original, însă multiplicat iar și iar. Dacă în introducerea cărții Saramago ar fi ales ca motto: ”Omul este făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, lucrurile ar fi fost mult mai simple și mai ușor de descifrat. Dar Saramago nu e niciodată simplu și ușor de descifrat și, prin urmare, el alege alte două citate: ”Haosul este mai degrabă ordinea care așteaptă să fie descifrată” și ”Cred că interceptez adesea multe gânduri pe care Raiul a intenționat să le transmită altcuiva.”. Dar despre ce haos este vorba? Rămâne să citiți cartea și să descifrați singuri…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: