Acasă » Tu si ceilalti » Promisiuni

Promisiuni

Articole

PromisiuniUna dintre cele mai mari greşeli pe care le poate face un părinte sau un adult unui copil este de a-i promite ceva şi nu se ţine de cuvânt. Copiii au sufletul curat şi mintea prea necoaptă pentru a înţelege că oamenii mari pot uita, amâna sau chiar minţi, cu sau fără motiv. Dacă îi spui unui copil că îl duci undeva, că îi cumperi ceva, că o să faceţi ceva împreună şi nu te ţii de cuvânt, dezamăgirea o să-i frângă inima. Copiii nu uită promisiunile făcute, nu uită la fel de uşor ca adulţii, însă au marea calitate că ştiu şi sunt capabili să ierte. Copil, adult, promisiunea e promisiune şi nu îţi cere nimeni să o faci dacă ştii că nu te poţi ţine de cuvânt. Ce rost are să spui cuiva: “hai că te sun mai încolo”, daca ştii că nu o vei face sau că ţi se poate întâmpla să uiţi să faci asta? “Ne vedem mai târziu”, în limba română înseamnă cândva până la finele zilei de azi, nu cum ar putea să reiasă din limba engleză în cursul săptămânii sau lunii curente. Un cândva neprecizat clar, ne bătut în cuie.

Pe un copil îl dezamăgeşti cumplit dacă îi promiţi ceva şi nu te ţii de cuvânt, dar unui adult nu prea îţi vine să îi faci asta. E în joc atât reputaţia ta, cuvântul tău, cât şi relaţia cu persoana respectivă care, trecând de la dezamăgire la supărare ar putea să nu te  ierte, aşa cum o face un copil.

“Trec mâine pe la tine”, iar tu, dacă respecţi suficient de mult persoana care ţi-a spus asta, o vei aştepta cuminţel în casă. Dacă n-aţi stabilit un interval oarecare în care să treacă pe la tine şi eşti nevoit să ieşi din casă la un moment dat, cu atât mai rău pentru tine. Sau pentru ea. Depinde de ce alegi să faci. Încerci să dai de ea la telefon, dar nu răspunde. Nu e nici pe net. Îi trimiţi un mesaj scris şi…speri să nu se supere. De fapt, asta ar fi chiar culmea, tot ea să se supere. Adică tu să stai ca fraierul în casă, toată ziulica, până catadicseşte ea să treacă pe la tine. Dacă e mai mult în interesul tău această vizită a ei, atunci nu vei avea încotro şi vei sta să o aştepţi împreună cu frustrarea care se tot acumulează până apare. Dacă o va face, desigur.

Mulţi fac promisiuni din acestea “simple” dar deşarte, siguri fiind că nu vor avea cum să le îndeplinească. De ce o fac? Nu neapărat din dragul de a le face, de a promite şi dezamăgi cât pentru a se pune într-o postură “bună”, de superioritate. “Uite, vezi ce mare şi tare sunt eu? Câte pot să fac? Ce sunt în stare să fac pentru tine? Cât te ajut?!” Pentru astfel de persoane nu mai contează că nu îşi îndeplinesc promisiunea. În mintea lor rămâne doar intenţia şi puterea care, cred ei, emană din acea promisiune. “O să îţi trimit nişte bani”, “lasă că pun eu o vorbă bună şi se rezolvă”, “nu e nicio problemă, te împrumut eu şi mi-i dai înapoi când poţi” ş.a.m.d. E foarte posibil ca după ce au rostit promisiunea să uite complet de tine şi de spusele lor. Pentru ei e important că au spus-o, că au gândit-o, că au avut o intenţie bună, chiar dacă nu o vor concretiza niciodată. Cine ştie, poate că datorită unor astfel de oameni s-a născut proverbul “iadul e pavat cu intenţii bune”.

Din nefericire, n-ai de unde să ştii că persoana respectivă e doar…”promiţătoare” şi prin urmare n-ai cum să eviţi o prima oară în care te vei arde. Desigur, dacă nu ai primit deja referinţe negative despre această persoană. Ciudat e în cazul unor astfel de oameni că din când în când, aleatoriu sau pur întâmplător, acestea îşi mai respectă câte o promisiune. Ori o fac după principiul excepţia confirmă regula, ori pentru că de data aceea chiar şi-au adus aminte, au reuşit sau pur şi simplu le-a ieşit pasenţa. Şi culmea e că atunci chiar se supra-împăunează cu reuşita lor, aşteaptă validări şi mulţumiri excesive, o încununare a tuturor “succeselor” sale. Dacă ai avut parte de una din nouă, adică de nouă ori ai rămas cu buzele umflate şi o singură dată s-a nimerit totuşi să se ţină de cuvânt, o să fii şi mai contrariat. Şi exact pe asta se bazează şi ea. Îţi dovedeşte în felul acesta că a reuşit, ca poate, că vorbele ei nu sunt doar baliverne. De fapt, daca reuşeşti să “ieşi puţin din cadru”, să priveşti din afară atitudinea ei o să poţi realiza că de fapt este vorba despre o persoană lipsită de încredere în sine, timidă, care caută şi uneori chiar cerşeşte sau impune aprecierile celorlalţi şi care se ascunde de fapt în spatele acestui fel de a fi în aparenţă manipulativ, ostentativ, dominator chiar.

Nu ai de ce să te temi de ea, să pleci urechea la promisiunile ei, să ai aşteptări nerealiste (chiar daca o dată din zece s-a ţinut totuşi de cuvânt!). Tot ce poţi să faci pentru a nu fi dezamăgit este să o laşi să vorbească, să promită, dacă asta o face să se simtă bine, importantă, deosebită, şi să îţi vezi de-ale tale. Din nefericire, dacă vei încerca să o iei la rost, să o faci de ruşine, să îi arăţi realitatea în faţă, realitate de care este pe deplin conştientă de altfel, tot ce vei reuşi va fi să o faci să te ocolească în viitor. Şi, fireşte, îşi va căuta alte noi surse prin care să-şi împlinească lipsurile, să-şi îndepărteze temerile cum că n-ar fi îndeajuns de bună, de puternică, de deşteaptă…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: