Acasă » Cu, despre si pentru barbati » Soferul de taxi

Soferul de taxi

Articole

Soferul de taxi

Şoferul de taxi este un om aparte. De cele mai multe ori foarte informat despre orice, dar suficient de versatil încât să se plieze pe fiecare client în parte. Rar întâlneşti şoferul de taxi taciturn. Trebuie să îi fi murit cineva ca să-l auzi cum tace acolo, la volan, fără măcar să-l injure niţel pe cel care i-a luat faţa sau i s-a oprit brusc la doar câţiva centimetri distanţă de maşină. În general, şoferul de taxi e capabil să-ţi vorbească absolut despre orice. Numai să ai tu timp şi urechi să-l asculţi. Şi răbdare. În definitiv, dacă stai să te gândeşti bine, pe lângă plimbarea în maşina nu neapărat nouă, curată şi frumos mirositoare (a braduţ!), plăteşti cu aceiaşi bani şi un discurs pe cinste. Vrei să discuţi despre politică? Nicio problemă. E la curent cu tot ce se întamplă atât în ţară cât şi peste hotare. Doar are radioul deschis în permanenţă şi ascultă toate ştirile. Vreţi să vorbiţi despre preţul benzinei, al cărnii, al ţigărilor, cafelei şi băuturilor alcoolice, ştie care e mersul şi în sensul ăsta. Cine ştie, poate că tipul din faţa ta, aflat la volan e de fapt un agent de bursă deghizat. Sau poate chiar un politician care vrea să ia pulsul “pieţii” în direct, de la sursă.

Ai sunat să faci o comandă şi ti s-a spus că maşina cu indicativul cutare ajunge în atâtea minute. Dacă nu eşti deja în stradă ar fi bine să o faci pentru că el, şoferul de taxi, e mereu pus pe fugă, pe alergat după clienţi. Are nevoie de bani omul, ca toată lumea! Deci, e foarte posibil să ajungă cu 2-3 minute mai repede. Doar te întreabă sub ce nume ai făcut comanda şi a şi băgat din nou în viteză. Nici n-apuci să îi spui unde vrei să ajungi că el e deja în drum spre acolo. Şi stai liniştită, că stie el mai bine pe ce drum să o ia. Ah, nu, pe bulevard e blocaj, tocmai au anunţat la radio. Aşa că o să te ocolească niţel, dar o să ajungi mai repede la destinaţie, ai să vezi! Cel puţin aşa îţi promite el. Şi, ca să te convingă, schimbă vitezele cu…viteza luminii, pune frâne, claxonează, ce mai, ca un regizor care vrea să creeze acţiune. Important e să realizezi că el se grabeşte; îţi stă la dispoziţie doar ţie, e trup şi suflet pentru cauza ta. Vrea să te vadă mulţumită şi, apoi, să îşi vadă şi el liniştit de ceilalţi clienţi. Dacă are norocul să îi facă şi alţii cu mâna sau să îl cheme prin staţie.

Şoferul de taxi e în esenţă un şofer. Şi, şoferii se ştie, sunt dintr-o categorie aparte. Există pe lumea asta trei categorii de oameni: oameni buni, oameni răi şi şoferi. Aşa că să nu-ţi faci speranţe şi nici dezamăgit să nu fii. Şoferii, de taxi în cazul ăsta, nu sunt nici buni, nici răi. Sunt doar şoferi. În principiu, sunt oameni la fel ca toţi ceilalţi. Dar dacă stai să te uiţi mai atent, au ei ceva…altfel. Unii sunt prea dichisiţi, alţii prea îngălaţi, unii vorbesc prea mult, alţii vorbesc pur şi simplu fie că îi asculţi, fie că nu. La urma urmelor, toţi clienţii se aşează pe bancheta din spate; el, şoferul de taxi, e mereu singur, săracul de el. Lângă el nu stă niciodată nimeni. Nu e voie. Aşa zice legea! Aşa că el n-are cu cine vorbi aşa, ca de la om la om. Şi te găseşte pe tine. E suficient să îţi spui un of, să pui o întrebare, să ai o curiozitate, că se porneşte un şuvoi de ştiri, de opinii, de peroraţii. Şoferul de taxi poate fi de acord sau nu cu tine, nu contează. Oricum acolo, în taxi, doar părerea lui e importantă. Poţi să încerci şi tu aşa, umil, să ţi-o formulezi. O să te asculte, dar va fi mult mai grăbit să te ducă la destinaţie şi, în acelaşi timp, să îşi spună părerea lui. Oricum ar fi, numai să nu rămână cu ea nespusă. Poate că din motivul ăsta nici nu acceptă curse pe distanţe foarte scurte: dacă n-apucă bietul şofer de taxi să îşi spună părerea!? Ce se face el atunci?!

Şoferul de taxi e holtei, e tânăr şi neliniştit, e proaspăt tătic sau are deja 2-3 copii mari, dar la fel de bine poate fi şi bunic şi, implicit, e şi socru. Aşa ca, are experienţă şi opinii despre de toate. În acelaşi timp poate fi şi labil. Pe parcursul unei curse ceva mai lungi îşi poate schimba opinia dacă îi vii cu argumente valabile. Aproape că îl poţi convinge să îşi schimbe culoarea politica, să îşi mute contul şi cardurile la altă bancă, să îşi facă cumpăraturile de la un alt supermarket ş.a.m.d. Nu e 100% sigur că se va schimba aşa cum aproape că l-ai convins şi încearcă să îţi dea de inteles, dar măcar ai încercat. Ei bine, asta înseamnă că ai avut suficient timp încât să “intri” şi tu în conversaţie. Să îţi spui părerea. Norocul tău şi felicitari!

Şoferul de taxi abia intrat în tură miroase a after shave, a cafea proaspăt făcută şi e ca un soldat gata de atac. E proaspăt, energetic, atent şi poate chiar gata să facă o glumă. Cu colega din staţie sau chiar cu tine, cu clienta. Dacă tot te-ai sculat la fel de devreme ca şi el, înseamnă că plecaţi împreună la luptă. Nu contează cine în ce batalion e, sau ce funcţie are fiecare. Pe tine te va respecta din principiu. Pe cei care or să apară mai târziu, mai vede el, în funcţie de vreme, de starea cauciucurilor şi a traficului…

Şoferul de taxi poate fi oricum numai timid nu. Chiar cred că asta e o cerinţă anume pentru a putea fi acceptat să lucreze pe acest post. Să nu fie timid. Timid-şovăitor mai ales nu. Poate să fie nou în branşă sau pe o zonă anume şi să nu se prea descurce cu străzile şi sensurile unice, dar îl ajuta tehnologia. Si-a pus pe bord un GPS şi cum necum, ajungeţi voi la destinaţie. Doar tu plăteşti benzina iar el timp are berechet. Mai există şi tipul de şofer de taxi galant. Genul acela de gentilom la volan, dandy, proaspăt tuns, frezat, bărbierit şi aranjat, care miroase interesant şi despre care te întrebi ce caută la volanul maşinii aceleia galbene. Dacă maşina ar fi o limuzină, nu te-ai mai mira atât. Dar te-ai uitat bine înainte să te urci, nu era o limuzină. Şi nu vezi nici televizorul, nici măsuţa cu păhărele de şampanie. Dar şoferii de genul ăsta sunt foarte foarte rari şi rezistă foarte foarte puţin timp în branşă. În cele din urmă, realizează şi ei că se află în “filmul greşit” şi îşi caută locul lor, în altă parte, într-un alt context.

Orice şofer de taxi are cărţi de vizită. O carte de vizită complexă: are numerele de telefon ale firmei, număr de fix, de mobil pe Orange, Vodafone…dar, are şi numărul lui personal de mobil. Sau dacă nu-l are, atunci ţi-l notează el pe loc, discret, cu pixul. Şi îţi subliniază că poţi să îl suni la orice oră, pentru o comanda aşa, să zicem, până la aeroport. Îl simţi cum ţi se face preş la picioare, cum e gata să te ducă în braţe până la etaj, nu doar în faţa liftului, să facă orice pentru tine. Este vorba doar de psihologia şoferului de taxi. Adică, “te face din vorbe” înainte de a-i înmâna costul călătoriei. Şi, când îl vezi atât de darnic, de îndatoritor, cum să nu îi laşi un bacşiş acolo?!

Mai avem şi şoferul de taxi şmecher, teribilist, sau cu relaţii. Şmecherul e pus pe afaceri, pe făcut bani, repede şi fără multă sudoare. Învârte oameni, îi joacă pe degete, vrăjeşte, face orice, bani să iasă. Teribilistul se dă mare. El le cunoaşte pe toate, are de toate, se descurcă în orice domeniu. De-aia şi e (doar) sofer de taxi, nu?! Iar cel cu relaţii te ajută, binevoitor, pentru că ştie că dacă vei apela la serviciile unuia sau altuia, trimis de el, va primi un comision. Şi cum orice ban contează…Ce, poţi să îi faci vreo vină? Pe praful ăsta?!

Şoferul de taxi te citeşte din start. Dacă îl iei de pe loc, fără comandă şi îi mai spui că vrei să mergi şi ici colea la doi paşi, îţi poate trânti un “ntz” lejer şi te pofteşte mai mult sau mai puţin politicos să te dai jos din maşina şi să cauţi alt fraier. El, în momentul acela, nu e. Fraier adică. Poate în altă zi în care să fie mult mai flămând şi mai disperat. Dar nu azi, nu acum. Oricum, are el un scaner interior care aşa, dintr-o privire, îi spune câte parale faci. Dacă eşti clientă cu bani şi darnicie la pungă sau nu. Dacă eşti dispusă să îi laşi suficient pe deasupra costului călătoriei sau eşti o scârţară fără pereche. Se mai păcăleşte şi el din când în când, dacă vede o damă bine îmbrăcată, cochetă, aranjată. Fie se gandeşte că îi plateşte altcineva cursa, la destinaţie, fie e ea plină de bani şi vrea să arate asta, neuitându-se la rest. Oricum ar fi, el e optimisit. Îşi îmbracă optimismul zilnic, înainte de a pleca de acasă. De fapt, fără el nici nu poate pleca în cursă. Cu economia din zilele noastre…dacă n-ar avea optimismul la el, nici n-ar fi în stare să se urce la volan.

Să te ferească Dumnezeu să dai peste şoferul de taxi nervos, sau agresiv. Ai încurcat-o! Dacă te-ai urcat totuşi în masina lui înainte să îţi dai seama, mai bine te faci acolo mică, te ascunzi în banchetă, nici macar să te vadă în oglinda retrovizoare. Că cine ştie ce îi căşună şi pe tine. Nu contează cine l-a supărat şi cât de tare, important e să nu pici tu la mijloc, să îşi verse toţi nervii pe tine. Şi ar fi bine să ai bani potriviti sau, şi mai bine, să îi laşi acolo ceva în plus, ca să scapi teafară şi nevatamată. Sau macar neinjurată. Dacă o faci, cine ştie, poate salvezi următorul client de la cine ştie ce năpastă.

Şoferul de taxi care se pregăteşte să iasă din cursă e cel mai neplăcut om de pe lumea asta. E tarziu, nu mai circula nimic, autobuze, tramvaie metrou. E doar el, singurul taxi aparut la orizont, ca o fata morgana, ca o ultimă speranţă. Chiar te şi miri de unde s-a iţit taman pe-acolo. Numai că, spre marea ta neşansă, el merge exact în direcţia opusă şi nu mai e dispus să facă niciun drum în plus. E obosit, epuizat, şi-a făcut plinul şi simte deja cum începe să sforăie. Poţi să te rogi tu cu cerul şi cu pământul, să îi spui că îi plăteşti cursă dublă…nimic din toate astea nu-l vor îndupleca. Nu are răbdare nici măcar să îţi trimită un alt taxi, prin staţie. Pur şi simplu nu îi pasă de tine! În definitiv, fiecare cu viaţa lui. Cu norocul lui sau, în cazul ăsta, mai bine zis cu nenorocul tău. Mâine în schimb, dacă te va vedea pe marginea drumului făcându-i semn cu mâna, sigur va opri să te ducă oriunde vrei. Dar nu acum!

Să nu uitam de şoferul de taxi sportiv, halterofil chiar. Indiferent de cât de grea e valiza ta, în momentul în care ai ajuns lângă maşina lui, ea îi aparţine. O saltă ca pe nimic, o aşează mai mult sau mai puţin delicat în porbagaj şi tot el ţi-o înmânează la finele cursei. Nu îţi cere nimic în plus pentru efortul făcut. Care efort?! Pentru el a fost o bagatelă, nu vezi ce muşchi are? Dar dacă vrei tu să suplimentezi acolo cu ceva costul cursei, el nu te va refuza. Că şi el, la sală, tot bani dă.

Şoferul de taxi mecanic. Acesta e mereu murdar de vaselină pe mâini, are tot felul de scule prin portbagaj iar hainele lui arată mai mult ca o salopetă de mecanic. Mirosul nu neaparat delicat sau plăcut al braduţului deodorant este înăbuşit de cel de fier şi ulei, dar bietul om, tocmai a avut o pană, ori i s-a înfundat nu stiu ce, ori n-a ajuns la timp la service. Dar se descurcă şi singur, dacă e nevoie. Saltă capota, se bagă şi sub maşina, orice numai să facă fiara să meargă. Şi merge, nu vezi, că doar se învart roţile, se învârte şi volanul, iar tu uite, tocmai ce-ai ajuns la destinaţie şi te cauţi în geantă după spray sau parfum, să scapi cumva de mirosul greu, înabuşitor, de atelier auto. Măcar din nari să îţi dispară, dacă din haine n-are cum să-ţi mai iasă până le dai la spălat.

Şoferul DJ e cel mai interesant tip de şofer. Ştie toate piesele la modă, ştie care e trendul, ştie orice l-ai întreba despre muzică. Nu ştie el bine toate străzile, dar nu contează aşa mult. Există colega din staţie, există hărţi, GPS, se descurcă el cumva şi te duce unde ai nevoie. Dar nu asa, oricum, ci cu antren. Nu dă muzica la maxim, nici n-are nevoie. La ce boxe are… Şi vrei nu vrei, asculţi ce îi place lui. Dacă e genul sensibil şi te observa că strambi din nas sau te întuneci, atunci schimbă repede cu altceva. Te nimereşte el cu ceva pana să ajungeţi la destinaţie.

Şoferul de taxi pedant. Abia şi-a cumpărat maşina. E nouă, nu vezi că luceste şi miroase a nou?! Dacă nu corespunzi din punctul lui de vedere, adică dacă nu te califici a fi suficient de curată, nu te ia în maşina lui. Ce dacă ai facut comandă, nu te ia şi basta. Maşina lui e aur curat! Ar fi în stare să “omoare” pe cineva dacă i-ar zgaria-o sau i-ar trânti portiera prea tare. De portbagaj nu poate fi vorba, că de ala nu te lasă să te apropii. Habar n-ai cât costă o reparaţie de încuietoare de portbagaj! Dacă ar avea un scaner care să îi spună că esti suficient de neprăfuită, că n-ai niciun strop de noroi pe tălpi, că nu ai acasă pisică sau câine al căror păr îl porţi cu tine pe haine, l-ar folosi fără nicio jenă, ca la trecerea peste graniţă. Graniţa lui e portiera maşinii. Corespunzi, te sui, nu, nu te sui. Fără nicio supărare. El şi-a pus maşina la dispoziţia firmei, a venit cu ea de-acasă cum s-ar spune şi nu o să lase pe oricine să se suie în ea, murdar şi cu cine stie ce paporniţe împuţite. Dacă ar putea şi ar avea suficient timp la dispozitie, după fiecare client ar şterge bancheta cu o cârpă de praf. Şi ar da şi cu spray, cine ştie… Dar ca să evite munca în plus, preferă să spună din start nu clienţilor nedoriţi…de el. Simplu, nu?!

Şoferul de taxi înţelegător. Nu, nu e omul care are foarte multă întelegere pentru tine şi nevoile tale. Înţelegerea atârnă întotdeauna în favoarea lui. Adică se înţelege cu tine, din start, până să i te sui în maşină, la ce tarif te duce sau cât o să îţi ia pe cursă. Nu contează că are “ceas”, aparat care înregistrează. Ăla oricum e stricat sau închis. Şi-apoi e atât de târziu, unde te afli tu acum nici nu prea trec taxiuri şi cine ştie dacă ai noroc să îţi mai trimită operatoarea altul. Aşa că, vrei nu vrei, cazi la înţelegere cu el. Ce să faci?! Te faci frate cu…şoferul ca să ajungi unde ai nevoie.

Şoferul de taxi înşelător. La început îţi pare un om cinstit şi aşa şi încearcă să te convingă că este. Nimic nu îţi dă de gândit că ar fi altfel. Porneşte aparatul de cum te-ai suit în maşină, te asigură că îţi va da chitanţă şi factură dacă îi ceri din start asta, numai că, odată ajunsă la destinaţie îţi flutură un cu totul alt preţ decât cel afişat în aparat. Pai, să vedeti, sunteti în afara oraşului, e alt tarif, suprataxă, tot felul de invenţii şi minciuni menite pentru fraieri. Dacă e taxi de firmă, pui mâna pe telefon şi verifici pe loc. Asta dacă ai dat peste un şofer paşnic, care îţi lasă timp şi loc de-ntors. Dacă nu, rişti să o încasezi. Ei bine, ce faci? Plăteşti sau nu? Încerci tu să mai negociezi niţel preţul, să te tocmeşti, să te lamentezi, să te plângi chiar că n-ai bani sau ţi-i ia pe toti, dar el nu cedează. E genul de şofer intransigent. Te-a dus până unde ai vrut? Plăteşte! Te eschivezi, vrei să sari din maşină fără să dai un ban, stai aşa că el e în spatele volanului. La o adică e gata să dea şi peste tine. Cum adică să il furi tu pe el? Invers merge şi i se pare firesc, dar pe el nu-l fură nimeni niciodată.

Există tot felul de feluri de şoferi de taxi: şoferul avocat, şoferul împăciuitor, şoferul cunoscător, şoferul pedagog, filosof, inginer, agronom, afacerist, şoferul de taxi de ocazie, chiar şi şoferul student. Face treaba asta aşa, să caştige şi el nişte bani noaptea, cu care să-şi plătească facultatea şi cărţile iar ziua să se ducă la cursuri şi să îşi dea examenele. Când mai apucă să doarmă studentul sofer, să petreacă, doar el ştie!

Şoferul cu chitanţă sau fără. Dacă n-are aparat şi nu-ţi poate da chitanţă şi factură, înseamnă că e particular sau, pur şi simplu nu e taximetrist legal. Dar cel care n-are, nu te întreabă dacă vrei chitanţă şi factură. Speră să nu îi ceri şi să îl laşi pe el să învârtă hârtiile, colorate sau nu. În felul ăsta, zice el, îl ajuţi să câştige un ban în plus. Cinstit sau nu. Dar cine e 100% cinstit în ziua de azi?! Şi de ce să fie tocmai el!? În cursul dimineţii nu prea se miră dacă le ceri chitanţă, dar “peste orele de program”, dacă o faci, e capabil să-ţi spună că a rămas fără hârtie în aparat sau pur şi simplu să se transforme rapid într-un actor surd, uituc, neîndemanatic, cum vrei tu, numai să te răzgândeşti şi să o laşi încolo de chitanţă. Nu încolo, ci lui. Ţie la ce-ţi foloseşte de fapt?! Şi nici suma nu e atât de mare încât să merite chitanţa. Mai mult costă hârtia şi tuşul de tipar decât costul cursei.

Mai există şi genul de şofer de taxi te înţelege dacă nu vrei să vorbeşti şi tace şi el. O vreme. Dar n-are astâmpăr. Se tot uită în oglinda retrovizoare, pufneşte, oftează, începe chiar să bombane, doar doar zici măcar o vorbă cât să îl provoci şi să îi dai liber. E suficient să întrebi ceva sau macar să arunci o privire oarecare, că se porneşte. Te-a înţeles suficient cele câteva minute în care aţi tăcut ca nişte muţi. Şi, nu poţi tăcea aşa, la nesfârşit, pânp să îţi auzi urechile ţiuind. Trebuie să umpli spaţiul auditiv cu ceva. Să mai atenuezi alarmele, claxoanele, zgomotul traficului, al radioului. Trebuie domne să spui ceva. Orice! Şi până la “cât costă cursa şi la revedere” mai sunt câteva cvartale bune, câteva minute, în funcţie de trafic şi nu o să le treceţi în tăcere, pe muţeşte. Probabil că şoferul de taxi nici nu ia muţi în maşină. Cum să se înţeleagă cu ei şi să le ceară bani la sfârşit? Ah, da, prin semne. Le arată cifra din aparat, le ia banii, dar e frustrant tare. Plus că are o nelămurire: muţii sunt şi surzi? Sau nu toţi sunt şi şi. Pentru că ei pot să tacă dacă aşa a ales natura pentru ei, dar el, el, şoferul de taxi, nu poate. El se simte obligat să vorbească. Oare or avea şi probă de dicţie înainte să îi angajeze ca şoferi de taxi?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: