Acasă » Tu si el » De cate ori te poti desparti de el?

De cate ori te poti desparti de el?

Articole

De cate ori de poti desparti de elO privire, un sărut, o relaţie. Prima ceartă. Prima despărţire. Pentru fiecare lucru există o primă dată. Dar o ultimă? De câte ori te poţi despărţi de el? Şi cum vei şti sigur că e pentru ultima oară? Probabil că doar de tine depinde. De cât ai adus şi cât ai lăsat în această relaţie. De ce anume vrei să iei cu tine sau ce-ai vrea să mai laşi acolo pentru amândoi, că poate cine ştie?!

Visăm cu toţii la relaţia perfectă, ne-o dorim, ne spunem că noi doi o să fim altfel, o să ne înţelegem, respectăm, iubim…dar suntem totuşi două persoane distincte. Şi diferite. În primul rând prin sex. Mă rog, în cele mai multe cazuri. Apoi fiecare pune în balanţă un anumit tip de educaţie, de obieceiuri, cultură, un anume set de reguli şi legi după care se ghidează în viaţă şi pe care le respectă, principii şi vederi diferite. Dacă am fi şi am gândi absolut la fel ne-am plictisi. Avem nevoie de opinii diferite, de experienţe şi sentimente diferite. Important e să nu le folosim ca pe nişte arme şi să ne angajăm cu ele în lupta contra celuilalt. E suficient să ni le respectam şi să le discutăm, să ne diversificam modul de gândire.

Ce facem totuşi când nu mai există înţelegere şi linişte? Plecăm? Predăm armele şi o luăm de la capăt? Unele cupluri se separă. Partenerii aleg să stea o vreme departe unul de celălalt în speranţa unei reconcilieri. Au nevoie de acel timp în care să mediteze şi să îşi dea seama de câtă nevoie au unul de celălalt şi dacă pot trăi sau nu şi singuri.

Te cerţi, te desparţi, te împaci. De câte ori? Şi unde să tot pleci, mai ales dacă eşti căsătorită? Sau unde şi cât de departe să îl trimiţi pe el, până te linişteşti tu şi îţi dai seama ce vrei să faci cu tine şi cu viaţa ta?

Există mitul iubirii care creşte şi mai mult după o despărţire. Te împaci, revii şi constaţi că îl iubeşti şi mai mult decât înainte. Se poate. Doar că oamenii nu se schimbă. Vrem să o facem, ne propunem asta, încercăm, ne străduim, dar în cele din urmă realizăm că suntem şi rămânem doar noi înşine. Nu e că n-am vrea, dar anumite părţi din noi nu mai sunt de schimbat. Una e să schimbi zugrăveala sau tapetul unei camere, alta e să înlocuieşti complet fundaţia şi barele de rezistenţă ale unei case. Există acolo, în noi, nişte trăsături, nişte “linii” de bază din care suntem alcătuiţi şi pe baza cărora ne-am format; a încerca să le schimbăm e ca şi cum am încerca să luăm viaţa de la capăt, din nou, cu date complet schimbate. Iar trecutul nu ni-l putem modifica oricât ne-am strădui. Este unul din lucrurile care nu stau în puterea noastră. Singurul lucru pe care îl putem face e să medităm asupra lui şi să ne raportăm diferit la el. Atât!

Te-ai certat cu el, v-aţi separat pentru o vreme, despărţit chiar. Nu te amăgi că între timp tu sau el vă veţi putea schimba. Rămâneţi tot aceiaşi. Puteţi doar să vă daţi seama unde a greşit fiecare, dacă despre greşeli este vorba, puteţi să vă cereţi iertare şi să încercaţi să nu mai repetaţi aceleaşi greşeli. Dar nu există certitudine. Dacă ele, greşelile acelea provin din felul vostru de a fi şi de a vă raporta într-o relaţie, modelul rămânând acelaşi, vă veţi întoarce iar şi iar în acelaşi loc.

N-are niciun rost să ai aşteptări nerealiste de la el atâta timp cât nici tu nu poţi fi alta. Poţi să îţi schimbi coafura, modul în care te îmbraci, prietenele, locurile pe care le frecventezi, poţi încerca să faci lucruri pe care le-ai tot amânat din diferite motive, dar tu, aşa cum te ştii că eşti nu te vei schimba. Poate vei arăta puţin schimbat, dar atât.

Înainte de o despărţire întreabă-te de ce l-ai ales tocmai pe el. El nu poate râde sau critica alegerile tale pentru că (si el) este una dintre ele. Şi tocmai în această alegere a ta, a acestui tip de bărbat stă răspunsul tuturor întrebărilor pe care ţi le pui acum. De ce tocmai el? Încercând să-ţi răspunzi la această întrebare ar fi ca şi cum ţi-ai alcătui singură un portret, privindu-te din afară. Şi, mai ales, fii sinceră atât cu tine cât şi cu el. Restul, e doar viaţa însăşi.

Anunțuri

2 comentarii

  1. Cristina spune:

    Superb, ca de fiecare data, imi incantati sufletul cu minunile pe care le citesc aici…Mii de multumiri!

  2. Cristina spune:

    Multumesc si eu la randul meu pentru ca imi cititi articolele si pentru comentariile, aprecierile si incurajarile facute.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: